Novaci

Vechi centru de transhumanță al oierilor ardeleni, altoit pe o veche așezare oltenească, localitatea Novaci reprezintă poarta de sud a Munților Parâng. Novaci a devenit oraș din anul 1968, avînd o vechime de 500 ani de viață pastorală rurală.

Este situat în partea de nord-est a județului Gorj, în zona de contact a Munților Parâng cu Subcarpații Olteniei, la 44 km de municipiul Târgu Jiu. Este așezat în arealul depresionar cu același nume, la 504 – 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al pârâului Gilort. Suprafață: 24.250 ha (din care 6.608 ha este teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu păduri, iar 960,82 ha reprezintă teren intravilan). Orasul și teritoriul său administrativ este traversat de Transalpina (DN 67 – Novaci – Obarsia Lotrului – Șugag – Sebeș/E81, 148 km), care traversează patru județe (Gorj, Valcea, Alba, Sibiu) și trei munți (Parâng, Lotru, Șureanu) din Grupa Parâng a Carpaților Meridionali. Altitudinea maximă a acestui drum transalpin este atinsă în Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai înalt pas rutier din Romania.

Localitatea s-a făcut cunoscută în țara printr-o sărbătoare populara de veche traditie: Prinsul muntelui (Urcatul oilor la munte/ Ziua oierilor), organizată in pădurea Hirișești ( sau în centrul localității ) , aici adunîndu-se ciobani din ambele părți ale Carpaților.

Activitati specifice zonei: prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism, oierit. Potențial climateric: climat montan și submontan, cu aer curat, puternic ionizat, lipsit de praf și alergeni și un bioclimat sedativ, recomandat pentru odihnă, recreere și repunere în formă a organismului.

Obiective turistice in Novaci:

Rezervația Parâng-Novaci (2000 ha); Pentru fenomene de glaciațiune cuaternara, floră și faună deosebite.
Pădurea de molid de la Măcăria (400 ha); Exemplare seculare, fiind rezervație seminceră.
Pădurea de fag de la Măcăria (150 ha); Exemplare de fag oriental, fiind rezervație seminceră.
Pădurea Barcului (25 ha); Pădure de stejar, rezervație seminceră.
Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” (sec. 18) și o biserică din zid construită in 1936, Novaci.
Biserica din lemn, cu hramul „Sfinții Voievozi” (1758) și o biserică din zid construită in 1993, satul Hirișești.
Biserica din lemn, cu hramul „Intrarea in Biserică a Maicii Domnului” (1834), satul Bercești.

Trasee turistice montane:

Novaci – Muntele Cerbu – Rânca, triunghi roșu. Traseu neatractiv pentru turismul pedestru datorita lungimii foarte mari dar, excelent pentru cicloturism/mtbike, enduro, ATV, 4×4 cu legatura către Voineasa, Sebeș, Petroșani.
Novaci – Valea Gilortului – Cioaca Dalbanului – Ranca, punct roșu, traseu insuficient promovat si nevalorificat de catre localnici în oferta turistică. Traseu neatractiv pentru turismul pedestru datorita lungimii foarte mari dar excelent pentru cicloturism/mtbike, enduro, ATV, 4×4 cu legatura catre Voineasa, Sebes, Petrosani. Traseul și-a pierdut din interes odată cu realizarea DN 67 C Novaci – Rânca prin Muntele Cerbu.
Cioaca Dalbanului – creasta Parângului – vf. Pleșcoaia, cruce roșie, insuficient promovat și nevalorificat de către localnici în oferta turistică. Traseul este folosit in principal pentru retragerea în regim de urgență din zona alpină înaltă a masivului Parâng.

Zonă bogată etnocultural , zona Novaci abundă în arhitectură și tehnica populară – gospodării țărănești tradiționale specifice zonelor submontane, instalații de prelucrare artistică a lemnului, a produselor lactate, a lânii (dărac, război de țesut, vârtelnițe, furci de tors, pive, putinei, mori de apa, joagăre acționate hidraulic etc.), creatie artistică populară: port popular (asemănător zonelor Mărginimea Sibiului si Valea Sebeșului), în două culori, alb și negru, cusături artistice, țesături tradiționale – obiecte de decorațiuni interioare,obiecte de mobilier țărănesc – obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare.

Rapsozii populari, dansuri populare, ansambluri corale și formații de fluierași prezenți la toate serbările folclorice păstorești și manifestările populare tradiționale – obiceiuri legate de componentele de bază ale existenței oamenilor sunt reprezentative pentru această minunată zonă. Sărbătorile au repere terestre și cosmice și sunt legate de ritmurile agricole și de condițiile locale:

Armindeni – 1 mai: ziua în care se împodobesc cu ramuri verzi porțile caselor pentru a apara oamenii și animalele de spiritele malefice.
Sânzienele (Dragaicele) – 24 iunie: sunt reprezentări mitice ale vegetației.
Foca (vizitiul Sf. Ilie) – 21 iulie – este ziua în care nu se muncește de frica trăsnetelor.
Călușarii: strabat satele în săptămâna Rusaliilor cu dansuri provenind din vremuri demult apuse.
Ziua Ursului (Aflarea Sfintei Cruci) – 1 august: este un reper important pentru păstorit.
Colindețul cu care se întampina Craciunul.
În padurea Dumbrava, situată în satul Hirișești, are loc anual, la sfârșitul lunii mai, manifestarea folclorică „Urcatul oilor la munte”. În preajma sărbătorilor Sfinților Împarați Constantin și Elena, la Novaci se desfasoară festivalul păstoresc celebrînd urcatul oilor la munte, ocazie cu care se desfășoară pe parcursul a două zile și Zilele Culturii Novacene.
În septembrie ( de obicei 25 septembrie ) se sărbătorește “Coborâtul oilor din munte”

Orasul Novaci și satele componente sunt un veritabil muzeu al satului românesc, în care casele mari gorjene, cu cerdac la etaj, construite de circa 100 de ani, își împart frumusețea cu gospodăriile gen cetate, ascunse între zidurile de obârșie a ciobanilor veniți de peste munți din Mărginimea Sibiului. Aspectul peisagistic al orașului Novaci este înfrumusețat de vegetația abundentă care împrospatează așezarea, ceea ce arată și respectul localnicilor pentru natură.