Geografia staţiunii Rânca

  • Harta Varful Papusa Harta Varful Papusa Harta cu Varful Papusa
  • Partii schi Partii schi Partiile de pe muntele Cornesu
  • Apus in Ranca Apus in Ranca Apus de soare in statiunea Ranca
  • Rasarit de soare Rasarit de soare Rasarit de soare in viscol pe Varful Papusa
  • geografia_ranca_800x530_1 geografia_ranca_800x530_1
  • geografia_ranca_800x530_4 geografia_ranca_800x530_4
  • geografia_ranca_800x530_3 geografia_ranca_800x530_3
  • geografia_ranca_800x530_2 geografia_ranca_800x530_2

Rânca este o stațiune turistică, aflată pe raza orașului Novaci și a comunei Baia de Fier, județul Gorj, România, situată la 1.600 m altitudine, la poalele vârfului Păpușa în Munții Novaciului din Masivul Parâng, la 18 km de orașul Novaci pe șoseaua Transalpina (DN67C). Statiunea Ranca este o destinatie pentru iubitorii de aventura, dar si pentru cei care vor sa se bucure de liniște.
Cadrul natural al complexului turistic Rânca se înscrie în tabloul potențialului turistic cu o mare complexitate, diversitate și atractivitate peisagistică, aceasta reflectîndu-se în structura și valoarea acestuia: structura geologică manifestată prin formele de relief montan și submontan, diferite ca înfățișare, rețeaua hidrografică (vai înguste, versanți abrupți) și învelișul forestier care ocupă cea mai mare parte din suprafață.

Poziția geografică avantajează stațiunea Rânca în atragerea clienților din minim 6 județe ale țârii, Gorj, Mehedinți, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeș și din București, clienți care evită parcurgerea de distanțe suplimentare de 70–100 km pe Defileul Jiului către stațiunile Rusu-Petroșani și Straja–Lupeni, 140 km pe Defileul Oltului către stațiunea Păltiniș sau 100–130 km pe aglomeratul DN1 către stațiunile din Valea Prahovei.

Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de circa 1100 kmp în vastul spaţiu al munţilor dintre Jiu, Strei şi Olt. În familia munţilor Căpăţânii, Lotrului, Cindrelului, Şureanului, Parângul este amplasat în partea de sud-vest, într-un poligon cu axa nord-sud lungă de circa 33 km şi cu axa est-vest lungă de 32 km. Din punct de vedere administrativ, munţii Parâng aparţin judeţelor Gorj, Hunedoara şi Vâlcea. Limitele munţilor Parâng sunt formate în principal de apele râurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latoriţa, Olteţ.
Din pasul Tărtărau (1665 m alt.), situat pe DN 67 C ( soseaua Transalpina), unde munţii Parâng se învecinează cu munţii Cindrel şi Şureanu, putem urmări limita nordică pe culmea principală spre Poiana Muierii (şa la 1665 m alt.), apoi pe pârâul Sterminosul până la gura văii Voievodul (820 m alt.). De aici, spre vest, limita se întinde de-a lungul Jiului de Est, râu care atinge localităţile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila hotarul Parângului porneşte spre sud.
Jiul de Est trece prin Petroşani şi prin Livezeni; la Iscroni (556 m alt.) se uneşte cu Jiul de Vest şi formează Jiul. Imediat după intrarea în gâtlejul defileului, Jiul străbate un prim sector sălbatic: Strâmbuţa-Surduc. La jumătatea defileului, el atinge punctul Lainici (420 m alt.), iar la ieşirea din defileu (300 m alt.) trece pe lângă Bumbeşti, părăsind zona montană. De la Bumbeşti, limita sudică a Parângului se desfăşoară pe o direcţie aproximativă vest-est, puţin la nord de localităţile Stânceşti, Crasna, Cărpiniş, Radoşi, Novaci, Cernădia, Baia de Fier, Polovragi. Din valea Olteţului, hotarul estic se întinde spre nord, până la Curmătura Olteţului (1615 m alt.), situată pe creasta principală. Limita continuă spre nord pe pârâul Curmăturii spre lacul de baraj Petrimanu, în valea Latoriţei (1130 m alt.). Limita turistică de nord a munţilor Parâng se întinde pe râul Latoriţa, pe la lacul Galbenul (1304 m alt.), apoi pe la Cascada Dracului (1450 m alt.). După ce atinge izvorul Latoriţei (1820 m alt.), iese în şaua Ştefanu (1910 m alt.), pe creastă, în zona de legătură cu munţii Latoriţei. Zăpada persistă uneori , in munți , până în luna august ,iar primele ninsori pot să apară chiar din luma septembrie.

Stațiunea Rânca beneficiază de un climat tonic, cu veri răcoroase (în luna iulie temperatura medie este in jur de 14°C), ierni friguroase (în luna ianuarie temperatura medie se menține sub -4°C) și cu zăpadă abundentă. Temperatura medie anuală din stațiunea montană Rânca este de circa 5°C, iar precipitațiile depașesc 1.000 mm anual.
Elementele de climă din această zonă sunt favorabile practicării sporturilor de iarna (grosimea stratului de zapada și durata menținerii lui – în funcție de altitudine), a drumeției montane și a altor forme de turism, practicabile în toate anotimpurile. Există un climat montan și submontan plăcut, cu parametri meteorologici ce oferă posibilitatea practicării turismului pe tot timpul anului. Mediile lunare, anuale și multianuale ale precipitațiilor nu afectează activitatea turistică.

Formele de relief din zona Rânca și imprejurimi sunt spectaculoase, specifice zonei montane, de mare atracție peisagistică, reprezentate prin vârfuri de mare altitudine, creste, elemente de relief glaciar (căldari glaciare, grohotișuri de panta, creste).
În funcție de altitudine, se găsesc păduri de foioase, păduri de molid, jnepeniș și pajiști alpine, cimbrișor roșcat de munte etc. În masivul forestier al Muntelui Rânca, din Munții Parâng (în bazinul superior al Gilortului), este ocrotită o specie de brad alb (Abies alba) în varsta de circa 550 ani, cu 1,28m diametru și 50,3m înalțime. Dintre plantele endemice din flora României, la Novaci, sub muntele Rânca, se gaseste Galium bailloni.

Fauna munților Parâng este asemanatoare cu a munților din Carpații Meridionali, cu unele influențe specifice nord-vestului Olteniei și Banatului. Dintre animalele specifice zonei alpine și subalpine, Parângul ocrotește capra neagră. Alte specii sunt ursul, vulpea, pisica sălbatică, parșul cenușiu, râsul, acvila de munte, corbul, căprioara, cerbul. Dintre păsări avem ciocănitoarea de munte, cintita, gaița, cocoșul de munte, ierunca, fluturașul de stanca (pasare cu un colorit viu). În apele lacurilor de munte (cum sunt lacurile Roșiile și Gâlcescu) se găsește păstravul indigen.

Trasee turistice atractive Potecile turistice din Rânca duc spre zone de o frumusețe deosebită, spre puncte de belvedere cum ar fi Vârful Mohor, Vârful Setea Mare, Vârful Păpușa și tot de aici se ajunge spre Obârșia Lotrului – intersecția de drumuri care trec din Oltenia în Ardeal (la nord – pe Valea Frumoasei, spre Sebeș, la vest – spre defileul Jiului) și către Lacul Vidra și Valea Lotrului. Construit de aproape 70 de ani, Transalpina rivalizează ca frumusețe și spectaculozitate cu Transfăgărășanul.

Stațiune montană pentru tot anul Fiind cea mai renumită stațiune de schi din Carpații Olteniei, Rânca are un potențial de iarnă excelent. Zona deține un domeniu schiabil imens situat între altitudinile de 1600 m și până la 2100 m. Stratul de zăpadă este corespunzator practicarii sporturilor de iarna de minim 120 zile/an, cu maxime de până la 150-160 zile/an. Pe lângă sporturile de iarna, poți practica și trasee montane, ski de tura, plimbări cu atv-ul, parapanta, off road, moto, cicloturism, canyoning, rafting, pescuit sportiv și vânatoare, water walking ball, summer tubing. Stațiunea Rânca beneficiază de asistența permanentă Salvamont și de o modernă

Bază de salvare și intervenție în cazul accidentelor montane. Rânca a fost declarată ca avînd cel mai mare potențial turistic de iarnă nevalorificat din România, fiind singura zonă de practicare a sporturilor de iarna (schi alpin) din partea de Sud a țării între Valea Prahovei și partea de Vest a țării-Muntele Mic-Caransebeș.
Odată cu dezvoltările ulterioare ale Domeniului Schiabil Transalpina ( viitoare stațiune Vidra care a devenit activă prin inaugurarea primei pârtii de schi în 2013 ) , planurile sunt de a crea un și mai mare domeniu schiabil în viitori ani prin stabilirea unor linii de legatură și pârtii între cele două , prin Munții Căpățâni.

Share