Râul Gilort

  • Albia raului Gilort Albia raului Gilort Fotografie cu albia raului Gilort
  • Spre izvoarele raului Gilort Spre izvoarele raului Gilort Spre izvoarele raului Gilort
  • Traseu turistic pe langa Raul Gilort Traseu turistic pe langa Raul Gilort Drumul vechi , pe marginea raului Gilort spre Ranca - pentru drumetie - 8-9 ore din Novaci in Ranca , pas lejer
  • Raul Gilort Raul Gilort Bazinul hidrografic al raului Gilort

Gilortul este un râu al Gorjului, izvorăște din Parâng și traversează de la nord la sud, cu puțină deviație inițială spre sud-est dar și spre sud-vest, toată întinderea acestui județ. Pe nedrept, într-un fel, denumirea județului este luată de la râul Jiu (Gore-Jiu-partea dinspre munte a Jiului), care mai străbate încă alte județe (Hunedoara, în nord și Doljiul , în sud), cea mai potrivită denumire ar fi fost acea asociată cu acest râu, cu apă dulce. Mult timp, apa acestuia, până la construirea de industrii era chiar bună de băut, iar “dulcimea” provenea din gustul argilelor “dizolvate” în porțiunea dintre Novaci și Târgu Cărbunești. Exploatarea petrolului și a cărbunelui, prin poluarea individuală și combinată, a condus uneori la adevarate dezastre ecologice, disparînd specii de animale (printre care și vidra, care mai exista acum cca 40 de ani) și de plante specifice râurilor de munte și de ses.

Cel mai important afluent al Gilortului este râul Blahnița ( care trece prin stațiunea Băile Săcelu ) , venind pe partea dreapta a acestuia și care se unește cu Gilortul la Târgu Cărbunești. Numele de Blahnița a fost asociat de unii (printre care și fostul profesor Sega de la Liceul “TUDOR ARGHEZI” din Tg. Cărbunești) cu denumirea de Valahia mica, așa cum mai era cunoscută Oltenia, în special partea dinspre munte, acolo unde au existat și primele organizări statale cunoscute. Gilortul colectează dintr-un evantai apele izvorâte de sub culmile munților Parâng, bazinul său fiind mărginit la dreapta de răul Sadu, un afluent al Jiului și de râul Olteț la stânga, cel care trece prin niște chei extraordinare, pe lângă Peștera Muierii de la Polovragi și se varsă in Olt, dincolo de Balș. Pe lângă albia Gilortului, pe drumul care traversează munții de la Novaci spre Obârșia Lotrului, se spune că ar fi trecut Traian o parte a oștirii sale, in 101, spre Orăștie.

Gilortul izvorăște de sub Parângul Mare (la 2340 m alt) și, după un lung traseu intramontan cu chei, repezișuri, cascade iese la Novaci (460 m alt). Gilortul, al carui nume este considerat de origine dacică, izvorăște din Munții Parâng, respectiv de sub Vârful Parângul Mare (2519m), prin două izvoare principale, situate la altitudinea de aproape 2350 m, fiind flancat imediat pe dreapta de Vf.Mândra , iar pe stânga de Vf.Gruiu. Orientarea inițiala a cursului este dinspre nord-vest către sud-est, pentru a primi ca afLuenți, pe partea stânga:

  • pârâul Setea Mica-Vest, adunîndu-și apele dintre coamele Ghereșul și Stâncior, care se unește înainte de confluența cu Gilortul cu pârâul Gruiu;
  • pârâul Setea Mica-Est, care-și adună apele dintre culmile Setea Mică și Setea Mare,apoi, dupa ce se îndreaptă spre sud, primește de pe partea dreaptă:
  • pârâul Tărtărău, izvorât de sub Vf.Tărtărău al coamei Groapa;
  • pârâul Măcăria, care adună și el de pe partea sa dreaptă patru pâraie, dintre care cel mai cunoscut este Cătina,dupa care își continuă cursul în direcția inițială pentru a primi, de pe partea stângă:
  • pârâul Pleșcoaia (ori Setea Mare), izvorât de sub Vf. Setea Mare si Vf.Pleșcoaia ale culmei Câlcescu;
  • pârâul Romanu, care curge pe porțiunea finală pe Valea Romanu, după ce adună pâraiele Mohor și Păpușa, izvorâte de sub vârfurile cu aceleași nume, și apoi pâraiele Mioarele și Romii, de pe partea sa dreaptă;și mai apoi, de pe partea dreaptă pâraiele Calului și Redeiu, iar de pe partea stângă pâraiele Dâlbanu și Rânca, pentru ca mai apoi să-și reorienteze cursul spre sud până la Novaci.

Pe aceasta porțiune mai colectează pârâiașele Drugilor,Șipotu,Nucilor, Furnicilor și Novăcel de pe partea dreaptă și Cerbu și Măgura de pe partea stângă. Chiar la intrarea in Novaci primește de pe partea sa stângă pârâul Gilortel, care se formează din unirea a două pâraie Gilortelul Mic și Gilortelul Mare, care izvorăsc de pe o parte și de alta a coamei Gruiu Mare. Cu aceasta se termina zona montană a cursului râului Gilort. Toate acestea pot fi vizitate din zona Novaci – Rânca, fie prin coborâre de pe vârful Parângul Mare spre Novaci , fie in sens invers prin locuri de o frumusețe rară.

Share