Lacul Câlcescu

  • Lacul Calcescu Lacul Calcescu
  • Hornul Lacurilor pe coborarea catre Lacul Calcescu Hornul Lacurilor pe coborarea catre Lacul Calcescu
  • Lacul Calcescu Lacul Calcescu

Asezare geografica

Lacul Galcescu (denumit pe hărțile vechi Câlcescu) se află în Munții Parâng la o altitudine de 1.925 m, la nord-est de vârful Parângul Mare, fiind cel mai întins iezer glaciar din acest masiv (3,2 hectare) și cu o adancime de 9.6 m. Lacul Câlcescu este declarat monument al naturii, iar împrejurimile constituie o rezervație naturală (geologică, floristică și peisagistică). Rezervația de la lacul Câlcescu se află în bazinul Lotrului și a fost înființată înca din 1932, cuprinzînd lacul și imprejurimile sale.
Mărginit spre sud de blocuri mari de grohotiș, adesea aflate într-un echilibru fragil și cu celelalte maluri înierbate și strajuite de jnepeni, este accesibil din mai multe trasee turistice.
Din marginea sa nordică două firicele de apă, ce se unesc apoi , se prăvălesc în cascade peste pragul glaciar, formînd izvorul principal al Lotrului. Spre nord se află o mlaștină de turba ce adapoșteste o floră interesantă.

Flora

Dintre mușchi, în imprejurimile lacului Câlcescu se regăsește Hylocomium pyrenaicum – element arctic-alpin, ambele specii fiind relicte glaciare.
In aval de lacul Câlcescu, la limita superioară a pădurii de molid, crește singuratic cate un zambru (Pinus cembra), relict glaciar, monument al naturii, reprezentant actual al vremurilor mai reci ce au bantuit și în munții noștri în cuaternar. La Câlcescu și în hornurile Mohorului se întâlnește o plantă rară – Potentilla haynaldiana, alături de ghintura galbenă (Gentiana lutea), iar în Balturi și Dobrunu poienile sunt îngalbenite de florile bulbucilor de munte (Trollius europaeus).În jgheaburile și hornurile stâncoase, adâncite în căldările glaciare Câlcescu și Zănoaga, se întalnesc plante specifice cum ar fi : Achillea schurii, Myosotis alpestris, Doronicum carpathicum, Aquilegia transsilvanica, Draba kotschii, Saxifraga, Heucherifolia etc. Alături de cele menționate mai sus, în apropierea lacului mai cresc : Salix bicolor, Carex dacica f. longifolia, Hieracium alpinum var. Stefureacii și multe altele, încadrate într-un peisaj de o neasemuită frumusețe.

Fauna

Pe stâncile abrupte ale vârfului Gâuri din Munții Parâng se pot observa capre negre (Rupicapra rupicapra). Alte specii caracteristice zonei alpine și subalpine: ursul (Ursus Arctos), lupul (Canis lupus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felix Silvestris), pârșul cenusiu (Glis glis), râsul (Lynx lynx) s.a. Pe ramura sudică a Parângului este simțita influența climei mediteraneene prin prezența viperei cu corn (Vipera Amodytes), broaștei țestoase de uscat (Testudo Hermani) etc. In stâncăriile piscurilor alpine își fac cuibul acvila de munte (Aquila chrysaetos) și corbul (Corvus corax). În căldarea Mândrei se ascunde fluturașul de stânca, pasare cu un colorit viu, pus în evidență numai în timpul zborului. În lacul Câlcescu păstravii pot fi observați și cu ochiul liber zbenguindu-se în soarele dimineților senine de vară.

Circul lacului Calcescu

Circul Câlcescu, modelat în granițe și granodiorite, este cel mai complex, fiind format din mai multe trepte delimitate de rupturi de pantă. Căldarea Dracului, unică în sălbăticia ei, se află pe cea mai înaltă treaptă din Circul Câlcescu, sub vârful Setea Mare, adăpostind în partea de jos trei ochiuri de apă, între care lacul Păsări este cel mai mare. Ceva mai jos și spre est se află caldarea lui Vidal, în care sclipește oglinda de apă a lacurilor Vidal și Pencu, iar pe ultima treaptă se află căldarea Câlcescu, cea care adapostește lacul cu același nume și care e cea mai întinsă.
Urmele glaciațiunii cuaternare au o frecvența mare în masivul Parâng, fiind cantonate la obârșia Lotrului, Latoriței, Jiețului și Gilortului ( izvorăște de sub Vârful Parângul Mare și se îndreaptă către SUD ). Impresionantă în Parâng este custura principală Mândra (2519 m) – Mohoru (2336 m), dezvoltată de la vest la est pe circa 10 Km; de asemenea din vârfurile Mohoru și Mândra se desprind radiar creste secundare, marcînd cel mai complex nucleu glaciar din zonă.

Trasee turistice către  Lacul Galcescu :

Există multe variante de a ajunge la lacul Câlcescu  :

  • Din Rânca, pe langa Vârful Păpușa, pe Transalpina și va veti desparti de drum abia cand veti vedea în față două vârfuri (Cărbunele și Mohorul). De aici începe traseul turistic marcat cu bandă roșie, primul vârf fiind Iezer , în dreapta este Cărbunele cu o poteca de urcare și o cruce în vârf și în stânga față vârful Mohoru. După ce suiți Cărbunele, vă așteaptă o șa lungă care vă duce până în fața Mohorului și de aici trebuie să înaintați, iar după ce veți trece și ultimul vârf vă așteaptă o creastă mai lină care vă oferă puțin ragaz. Complexul glaciar se vede perfect de pe creastă, cu un lac mai mic care se varsă în marele Câlcescu printr-un pârâiaș, alte lacuri mici se văd în zonă, unde singurii arbuști care au crescut sunt scunzii jnepi și ienuperi, adaptate la vântul puternic de aici. Se ajunge în șaua Pleșcoaia, aproximativ 45 – 60 minute de la Transalpina. Se coboară , pe traseu marcat prin Hornul Lacurilor către Câlcescu ( aproximativ 40 minute ) . Traseul ( coborârea prin horn ) este destul de dificil, echipamentul de munte este obligatoriu. Ca variație mai ușor se poate ajunge cu mașina direct sub vârful Iezer, există spații de parcare , putîndu-se astfel ajunge la lac în aprpximativ 200 minute. Marcaj existent : bandă roșie.
  • Din partea de Nord dinspre Obârșia Lotrului-  continuați drumul pe lângă firul râului Lotru în sensul invers curgerii sale, pana la podul Stefanu, aflat în amonte de obârșie. Dacă coborâți de pe Transalpina dinspre Rânca , imediat după podul peste Lotru, în stânga , intrare în traseu pe drum forestier. De acolo începe traseul turistic prin pădure pe lânga firul apei. Traseul este marcat cu cruce rosie. Durata traseului Obârșia Lotrului-Câlcescu: 3-4 ore.
  • Din partea de vest dinspre orașul Petroșani
    Din Petroșani urcați spre vest pe drumul către cabana Rusu circa 6 Km. De aici puteți alege telescaunul pana la stațiunea Rusu sau pe jos aproximativ 1.5 h. În continuare traseul ( de creastă – spre EST până la Transalpina ) este marcat cu bandă roșie și urcă pe Parângul Mare, iar în continuare în varful Piatra Tăiată, traseul se ramifica. O varianta este drept inainte până la șaua Pleșcoaia. Atenție – a nu se confunda cu coborârea către lacurile Mândra și mai jos Roșiile  care pornește imediat după vârful Parângul Mare prin șaua Gruiului. Durata traseului Rusu-Câlcescu: 8-9 ore.
Share